duminică, 22 mai 2011

Niste soapte abia auzite, doar pentru tine, pentru ca tu esti cea care ma cunoaste noaptea.

"Tu nu esti in stare sa iubesti vreodata. Nu, nu esti!"
Poate asa este. Poate chiar este asa. 


Eu nu scriu aici ca sa impresionez pe cineva. La final nu imi pasa cat de frumoase sunt cuvintele si cat de bine suna scrise in vant, asta nu are are importanta pentru mine. Eu nu scriu ca sa pun pe cineva pe ganduri sau sa imi fac un nume sau sa ma plimb prin sentimente straine, nu, asta nu vreau. Si cel mai putin vreau ca cineva sa imi zica "Te inteleg, stiu cum e!". Din tot ce zici chiasta ca ma intelegi e cea mai mare minciuna. Pentru ca nu ai cum sa cunosti pe cineva daca nu l-ai vazut noaptea, in intuneric, cand totul tace.
Eu scriu doar ca sa nu ma innec. 
Stii, textele astea sunt doar un tipat mut de ajutor, o incercare tampita de a fi auzit, un fel de "AJUTOR!" mut de pe buzele mele amortite si din ochii mei goi. Este doar o incercare de a sta la suprafata, sa nu ma innec in gandurile astea blestemate. Sunt doar niste cuvinte de care incerc sa ma tin de conturul realitatii care nici macar nu exista. Sunt doar cateva cuvinte care incearca sa ma salveze.
Nimic mai mult.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu